best web creation software

Scurt istoric al vieţii culturale bolintinene în secolul XX

În anul 1922, din iniţiativa lui Constantin Şt. Bolintineanu şi a unor intelectuali locali, va lua fiinţă Asociaţia culturală de educaţie civică Bolintineanu care îşi propunea răspândirea operei poetului şi buna cunoaştere a vieţii acestuia. Această asociaţie avea să preia o alta, Iubire de neam, fondată tot de C-tin Şt. Bolintineanu şi care exista mai de mult în localitate. De menţionat că, pe lângă scopul mai înainte amintit, în atenţia Asociaţiei era şi educarea tinerei generaţii, în special, îndrumarea tinerilor către „îndeletniciri tehnice”. De altfel, iată ce scrie în procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie din 16 august 1923: „Este momentul psihologic – acum ori niciodată – care se impune îndrumătorilor sincer altruişti ai activităţii noastre, adică călăuziţi de sentimentul solidarităţii creştine, precum şi de evoluţia socială, ca să îndrumeze cu orice preţ pornirea acestui centru de populaţie, către îndeletniciri tehnice, altele decât agricultura, pentru care numai sunt mijloace posibile astăzi…”.
Acelaşi proces-verbal consemnează şi preluarea conducerii asociaţiei de către fratele întemeietorului, Athanasie Şt. Bolintineanu.
„Consiliul – citim în documentul amintit – ia act de comunicarea Preşedintelui său de drept că, ajungând în vârstă de 84 de ani, în care organele sale nu mai pot duce cu succes greaua luptă ce reclamă, mai ales, organizarea noilor reforme propuse de D-sa, va fi ajutat, ca Preşedinte de drept, conform art. 4 din statute de fratele său, inginerul Ath. Şt. Bolintineanu, căruia i-a transmis şi căminul familiei din Bolintin…”
Nu-i lipsit de interes să precizăm că amintita Asociaţie nu stătea rău financiar, iar boierul Athanasie Şt. Bolintineanu, în testamentul făcut în 1935 (a murit la 15 octombrie 1937), doreşte ca ginerele său, Alexandru Băbeanu, să se îngrijească de aşezământul lăsat asociaţiei de fratele lui Costache (Costică) Bolintineanu.
Aşadar, se poate spune că Fundaţia Culturală „Dimitrie Bolintineanu” (1996-2011), ca şi Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Istorică Bolintineanu (din 2012), sunt moştenitoarele morale şi intelectuale ale celei din 1922, scopurile lor fiind, dacă nu identice, atunci destul de apropiate.
De asemenea, o moştenire din perioada interbelică o reprezintă şi omagierea poetului de Ziua Marelui Sfânt mucenic Dimitrie. Adică, manifestările culturale pe care Fundaţia Culturală „Dimitrie Bolintineanu” le-a organizat, începând din 1996, de Sf. Dumitru, urmate, din 2012, de cele ale Asociaţiei pentru Cultură şi Tradiţie Istorică Bolintineanu, au avut loc şi în perioada interbelică.
În anii celui de-al doilea război mondial şi mult timp după 1944, Bolintineanu şi amintirea lui stau prea puţin în atenţia autorităţilor şi a bolintinenilor. După 1960, opera şi viaţa poetului încep însă să fie evocate tot mai des cu prilejul unor serbări şcolare, manifestări artistice, întâlniri mai mult sau mai puţin literare. În acest al şaptelea deceniu al secolului trecut începe să se cristalizeze în localitate şi un oarecare interes pentru realizarea unor activităţi cu caracter literar. De asemenea, o serie de manifestări literar-artistice, realizate la nivel naţional sau judeţean, includ şi localitatea noastră. În 1962, se organizează, la nivel naţional, „Săptămâna poeziei” (14-25 octombrie), prilej cu care Bolintinul este vizitat de un grup de scriitori din care făceau parte Eugen Jebeleanu, Camil Baltazar, Ion Gheorghe, Petre Solomon, Emil Gurghianu, Gheorghiu Pogoneşti şi Ion Acsan. În cadrul întâlnirii, pe lângă lecturile din opera scriitorilor amintiţi, sunt evocate şi viaţa, şi opera lui Bolintineanu.
Începând din 1968, din iniţiativa profesorului de limba română, Marin Bănică, şi sub îndrumarea profesorului Ion Carbarău, se va înfiinţa cenaclul literar „Dimitrie Bolintineanu” la care vor participa elevi de la liceu, dar şi tineri din comună dornici să scrie. De atunci, viaţa şi opera lui Dimitrie Bolintineanu vor fi tot mai mult cunoscute în comună, dar şi în alte localităţi pentru că vor avea loc întâlniri cu alte cercuri, cu alte cenacluri din Bucureşti şi din ţară, în cadrul acestora poezia autorului Legendelor istorice fiind mereu amintită. Scriitori ca Dumitru Almaş, Virgil Carianopol, Ion C. Ştefan vor fi deseori oaspeţii cenaclului din Bolintin. De asemenea, cenaclul va contribui în mod substanţial la realizarea unor manifestări precum cele prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la naşterea poetului (1969), când la manifestările de la Bolintin a vorbit istoricul literar Dimitrie Păcurariu, 100 de ani de la moartea scriitorului (1972) sau 150 de ani de la mişcarea lui Tudor Vladimirescu (1971).
După 1975, atât personalitatea poetului, cât şi vocaţia cultural-artistică a localităţii noastre sunt mult mai mult puse în evidenţă. Pe scurt, este vorba de organizarea, cu sprijinul autorităţilor judeţene, a concursului literar având ca moto celebrele versuri ale poetului Viitor de aur ţara noastră are…, a cărui primă ediţie s-a desfăşurat la Bolintin, în 14-15 mai 1975. A fost o manifestare deosebită, la simpozionul dedicat lui Bolintineanu vorbind academicianul Şerban Cioculescu, prof. universitar Gh. Bulgăr, scriitorii Virgil Carianopol, Nicola Dragoş, Al. Radicu şi Ion Potopin. De menţionat că printre câştigătorii acestei prime ediţii s-a numărat şi publicistul Dan Mucenic.
De atunci, din 1975, concursul s-a ţinut anual, manifestările începând la Bolintin Vale şi continuându-se în altă localitate din judeţul Ilfov. În 1977, de pildă, preşedinte al juriului este scriitorul Valeriu Gorunescu, iar printre câştigători se numără profesoara Ioana Şandru, conducătoarea cenaclului literar din localitate (după retragerea profesorului I. Carbarău) şi eleva Nadia Gabriela Dimitriu din Bolintin. La ediţia din 1978, desfăşurată în zilele de 3-4 mai, sunt prezenţi poeţii Virgil Carianopol, Nicolae Dragoş şi Florin Costinescu. La ediţia din 1979, se remarcă Dumitru Dumitrică, obţinând premiul II cu reportajul Un drum. La ediţia a VI-a, din 1980, sunt prezenţi scriitorii Aurel Mihale, Tudor George, Petre Ghelmez şi Nicolae Stoian, iar tânărul bolintinean Dan Florică este apreciat pentru poezia patriotică pe care o scrie. Datorită reorganizării administrative, înfiinţarea judeţului Giurgiu, ediţia a VII-a se va desfăşura în 1982, la Bolintin. În 1983 şi 1984, concursul va avea loc la Bolintin şi la Giurgiu, iar în anii următori numai la Giurgiu. La Bolintin se vor organiza numai scurte vizite ale juriului şi ale câştigătorilor concursului.

Contacts

Email: revistasud@yahoo.com       Phone: +40 720 350 555

Bolintin Vale, România