best free web page software

Evenimente  culturale:

Constantin Șt. Bolintineanu în conștința prezentului

Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului „Toamna Culturală Bolintineană” a debutat sâmbătă, 10 octombrie 2020, cu începere de la ora 10.30, cu un eveniment dedicat unei personalităţi fabuloase, boierul-primar Constantin Şt. Bolintineanu (1840-1925), creatorul Bolintinului modern, de la a cărui naştere s-au împlinit 180 de ani. „Ctitor” fără egal în epocă, filantrop şi mecena, activitatea lui Constantin Şt. Bolintineanu în slujba capitalei Bucureşti şi a satului natal, Bolintin Vale, este foarte puţin cunoscută. Scopul manifestării a fost de a înlătura, pe cât se poate, această nedreptate istorică.

Mobirise

Ziua a debutat cu o slujbă de pomenire pentru Constantin Şt. Bolintineanu (1840-1925) şi Dimitrie Bolintineanu (1825-1872) și a continuat cu dezvelirea plăcii comemorative dedicate lui Constantin Şt. Bolintineanu, amplasată pe clădirea Primăriei Bolintinului din Vale. În cadrul acestui moment au vorbit Ionel Constantin (administrator public al orașului Bolintin) și Vasile Grigorescu (redactorul-șef al Revistei Sud). Acesta din urmă a trecut în revistă deosebitele realizări ale vremii, evenimente și edificii care au rămas în picioare până astăzi: „Înființează bâlciul de Sf. Dumitru, ridică monumentul lui Dimitrie Bolintineanu și construiește măreața construcție a școlii vechi. El revine ca primar în vremea răscoalei din 1907, hotărât să schimbe din temelii mentalitățile și să contribuie determinant la bunăstarea bolintinenilor săi. Asta până în 1916, când Bolintinul este ocupat de trupele germane. Înnoiește biserica și clopotnița, precum și școala veche și ridică din temelii căminul cultural, Primăria, Pretura, Jandarmeria, fabrica de conserve, abatorul comunal, școala din Crivina, școala și sfatul sătesc din Suseni și Malul Spart și multe altele. Chiar și după moarte a lucrat în folosul bolintinenilor săi. Și-a lăsat întreaga avere pentru înființarea unui gimnaziu industrial, ceea ce s-a și întâmplat după moartea acestuia.”

Mobirise

Retrași în liniște la Mănăstirea Buna Vestire din Bolintin, în intimitatea unei agape organizată de ACTIB și Revista Sud, în compania unui grup restrâns de prieteni a fost sărbătorit poetul și jurnalistul Nicolae Dan Fruntelată pentru cei 74 de ani împliniți. Despre biografia și activitatea literar-editorială a poetului născut în Bălăcița județului Mehedinți a vorbit în detaliu profesorul, criticul și istoricul Nicolae Scurtu, cu aceeași oratorie cu care și-a cucerit și obișnuit publicul ascultător: „Poetul și-a prezervat familia și în același timp actul creației. Este un poet care îmbină elementele tradiționale de cea mai bună calitate, apare câmpia, grâul, domeniul pâinii, apar imagini deosebit de interesante și, unele dintre ele, o să vă mire, dar apar pentru prima oară în imaginarul poetic românesc. Nicolae Dan Fruntelată, pe lângă faptul că este un poet autentic, total, care a cunoscut foarte bine toate arterele puterii de care s-a ferit întotdeauna cu mare grijă. Asta înseamnă supremă inteligență a unui cărturar care se implică în viața cetății și care lasă ceva cetății. Lasă o operă extrem de interesantă, de variată din punct de vedere tematic și stilistic și care invită la lectură și la meditație. De aceea nimic nu este mai important pentru un scriitor, mai ales în timpul vieții, dar și după aceea decât un singur fapt: atât contemporanii, cât și posteritatea să-i citească opera. Acesta este omagiul suprem adus unui creator și, mai ales, unui creator de limbă, creator de literatură, a unui creator de cultură și de civilizație.”

Mobirise

Însoțit de fiica dumnealui, Ioana Ruxandra Fruntelată - de altfel o colaboratoare valoroasă și apropiată a ACTIB și, mai ales, a revistei Sud - în fața micului auditoriu, autorul a peste 30 de volume publicate până în prezent a mărturisit: „Prin cuvintele pe care le-a spus prietenul meu, scriitorul și profesorul Nicolae Scurtu, prin gestul dumneavoastră, al bolintinenilor, mi-a trecut, într-un fel, dorul de satul meu, care e departe de aici, tocmai în Mehedinți și care nu mi-a făcut niciodată o asemenea onoare și bucurie. Asta apreciez cu atât mai mult pentru că, aici, la Bolintin, aici am găsit - așa cum am și scris cândva - o a doua casă a mea, o casă cu oameni deosebiți, o casă de suflet în care Vasile Grigore, Fane Crudu și toți ceilalți m-au primit cu ușile și cu ferestrele și cu inima deschise. Vă mulțumesc mult pentru clipa asta. Vă făgăduiesc că, ori de cîte ori o să am prilejul o să vin la Bolintin, adică o să mă întorc acasă, să-mi găsesc o parte din aceste amintiri. Vă mulțumesc frumos, prieteni!” Vizibil emoționat de toată această atmosferă de la Mănăstirea Bunavestire, creată special pentru domnia sa din partea ACTIB și a revistei Sud, după ce în preajma tortului aniversar a primit urările de bine ale întregii audiențe, poetul Nicolae Dan Fruntelată a mai avut parte de o surpriză. Invitatul de onoare al acestei manifestări, dl. Doru Dinu Glăvan (președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - UZPR) i-a înmânat o distincție frumos înrămată „pentru prodigioasa activitate culturală și jurnalistică”: „Jurnalistul, poetul, scriitorul și omul de cultură Dan Fruntelată, membru important al Uniunii Scriitorilor din România și un membru foarte important al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, azi, la 74 de ani primește distincția Împliniri Scriitoricești pentru prestigioasa activitate literară și jurnalistică și devotamentul față de actul de cultură de-a lungul unei bogate și fructoase cariere.”

Mobirise
Mobirise

„Despre oameni și ziduri” în valea Bolintinului sau manifest pentru recuperarea identitară a Sudului

Când am încheiat anul cultural 2019, ne propusesem ca anul care urmează, acest 2020 bolnav pe care îl traversăm cu toții, să fie unul plin de evenimente editoriale, cu întâlniri literare și colaborări dintre acelea care să evidențieze talente noi, ambiții rătăcite, noi respirări poetice. Din păcate, a trebuit să trecem - și pasul continuă - prin această formă nouă de existență, cu restricții diverse și pe termen lung. Din luna martie și până spre luna august a trebuit să ne reconfigurăm proiectele, să ne aliniem gândurile dictate ferm de alte ordine, de alte legi decât cele ale voinței noastre. A trebuit să așteptăm aproximativ o jumătate de an pentru a ne putea întâlni din nou într-un mod organizat, dar, totuși restricționat.

Mobirise

Astfel că, într-o zi de sâmbătă, 5 august, profitând de primul semn că ne putem deschide ușile, am făcut-o cu nerăbdare, emoție și mare bucurie. Și, atât cât ne-a permis legea, într-o zi călduroasă, parcă în ton cu dorința noastră de a ne reîntâlni, ne-am strâns în centrul orașului Bolintin Vale pentru un deosebit maraton de evenimente. Întâmpinați de însuși primarul orașului dl. Daniel Trăistaru, domnia sa a ținut să mulțumească celor care au binevoit să ia parte la prezentarea celor mai însemnate locuri care fac cinste orașului și locuitorilor ei. Pentru început, conduși de gazda locului, Vasile Grigore (redactorul-șef al revistei Sud), secondat de energicul Ștefan Crudu (secretarul de redacție al revistei Sud) am mers la pas prin centrul Bolintinului pentru a cunoaște cele mai reprezentative construcții sau locuri, din punct de vedere cultural și istoric. Astfel că, itinerariul nostru a început vizitând unul dintre cele mai importante puncte de reper, nu doar din Bolintin, ci din întreaga regiune a județului Giurgiu și anume mormântul scriitorului Dimitrie Bolintineanu. De aici, am traversat strada, în imediata apropiere, unde însuși primarul Bolintinului, dl. Daniel Trăistaru ne-a introdus în istoria actualei clădiri a primăriei orașului, construcție care a aparținut cu ceva vreme în urmă instituției prefecturii.

Mobirise

Nu departe de aici, cât să poți recita un poem din două strofe, am găsit în imediata apropiere o casă veche care a găzduit în ultima vreme activități notariale. Dar, cu zeci de ani în urmă, casa a fost spațiul funcționarilor publici care activau în domeniul poștei. Interesant este că această clădire păstrează și azi urme cromatice și modele autentice din perioada construcției. La o distanță de nici douăzeci de metri, în spatele bisericii, am mers cu toții la monumentul eroilor, un loc care se regăsește și astăzi în amintirile școlare și adolescentine ale multora dintre cetățenii Bolintinului. De aici, trecând prin fața sediului Asociației pentru Cultură și Tradiție Istorică Bolintineanu, am ajuns în pas de plimbare lejeră în curtea școlii vechi despre care am tot vorbit în ultimele numere ale revistei Sud, un loc care începând de anul viitor va fi sediul unui centru multicultural regional. Despre decizia de a restaura școala și începuturile restaurării ei a vorbit chiar primarul orașului, dl. Daniel Trăistaru, care a urmărit permanent și s-a implicat personal în proiectul de reabilitare a clădirii, un spațiu care a oferit educație pentru zeci de generații de elevi, astăzi bunici cu amintirile intacte, dar și cu lacrimi în ochi privind șansa care se oferă acestei clădiri care devenise o ruină în urma unei indiferențe a autorităților locale, ignoranță și nepăsare care s-au propagat timp de 30 de ani. Despre valoarea istorică a acestei clădiri, despre importanța patrimoniului local sau regional a vorbit Ștefan Apopei, şeful Direcţiei pentru Cultură Teleorman.

Mobirise

Momentul dedicat monumentelor bolintinene a continuat în sala polivalentă din apropierea Liceului Dimitrie Bolintineanu unde dna Ștefania Dinu, director adjunct al Muzeului Național Cotroceni a declarat următoarele: „Tema este deosebit de interesantă atunci când vorbim despre monumente, o temă întotdeauna actuală și, pentru că am crescut pe lângă ele, eu și ceilalți bolintineni, cu siguranță că nu ne putem închipui Bolintinul fără aceste monumente. Fie că acestea sunt monumente foarte importante sau unele dintre ele mai modeste ele reprezintă memoria unei comunități. Ele ne arată de unde am venit și încotro ne ducem. De aceea, noi trebuie să avem grijă de ele, să le conservăm, să le restaurăm, să le valorificăm și să le promovăm. Iar acest lucru deja se întâmplă cu monumentele bolintinene și, din punct de vedere al valorificării, acest lucru se face prin cărțile editate de Asociația Bolintineanu care, la rândul lor sunt promovate în revista Sud”. Momentul final pentru această primă parte din manifestarea culturală dedicată monumentelor, construcțiilor devenite în timp obiecte de patrimoniu local și regional i-a aparținut dlui George Apostoiu, diplomat de carieră cu o impresionantă activitate de peste 40 de ani în care s-a dedicat cu seriozitate și real patriotism (să nu ne fie rușine să menționăm termenul!!!) intereselor țării. Cel care a fost desemnat în anul 2018 cetățean de onoare al Bolintinului a declarat: „Cu toții am asistat la o lecție de civism, de civilizație, care a fost, nu neapărat improvizată, dar neapărat necesară pentru a cunoaște orașul Bolintin Vale mai bine. Nu știu să se mai fi vorbit despre monumente în această sală, dar astăzi, pentru prima oară s-a vorbit competent și cu foarte mare cinstire despre această bogăție pe care o are Bolintinul din Vale. Aveți o școală care urmează în câteva luni sau într-un an să își recapete înfățișarea de altădată. Aveți fosta prefectură, poșta veche, clădiri cu o valoare monumentală regională care înnobilează centrul orașului. Ar mai fi fost cazul, dacă ar fi fost vremurile mai potrivite, să vedem, măcar din afară câteva dintre casele negustorești care sunt realmente de patrimoniu. Într-una dintre acestea, când eram elevi la Bolintin, am avut posibilitatea să stau, pentru că era destinată ca internat este Casa Manolachi pe care ar fi bine să o vedem într-o altă înfățișare. Toate aceste modificări pe care este greu să le vedem în fiecare zi, să le evaluăm în fiecare zi, se datorează unei noi energii ale administrației de astăzi a Bolintinului. Nu se poate imagina o intervenție mai fericită pentru trecutul Bolintinului și pentru viitorul bolintinenilor decât să li se redea școala în care au învățat, școala părinților și a bunicilor. Cu toată sinceritatea, pentru această evoluție a orașului să îi mulțumim primarului de astăzi, dl. Daniel Trăistaru. Îl felicit pentru toate inițiativele și sunt convins că va da Bolintinului, într-un viitor cât mai apropiat, o înfățișare nouă și un interes cultural foarte mare pentru această zonă.”

Mobirise

Intervenția d-lui Apostoiu s-a încheiat cu invitația de a veni în fața publicului a primarului Daniel Trăistaru pentru a i se înmâna o plachetă pentru deosebita contribuție la prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural. Vizibil încântat de manifestarea culturală în desfășurare și ușor emoționat pentru momentul în care a fost implicat, acesta a mărturisit: „Ceea ce se întâmplă acum, ceea ce au spus astăzi atâția oameni de cultură aici, dar și pe parcursul vizitei monumentelor noastre, cu care ne mândrim, mă obligă ca pe viitor sa veghez la tot ce avem noi mai de preț în Bolintin, din punct de vedere cultural.” După mulțumirile adresate de primarul Daniel Trăistaru tuturor celor prezenți și, mai ales acelora care mențin vie activitatea culturală în Bolintin Vale s-a trecut la următorul moment al zilei, o completare importantă și necesară, de această dată în file de carte, a tuturor celor menționate cu prilejul plimbării printre construcțiile-monument ale Bolintinului.Interesul față de cartea care avea să se lanseze i-a reținut pe cei aproximativ 60 de iubitori de cuvânt sub acoperișul aceleiași săli polivalente, unde a avut loc prezentarea deosebitei lucrări „Despre oameni și ziduri – cronicari ai arealului bolintinean” a istoricului Vasile Grigore, carte apărută la Editura Sud, având un cuvânt înainte semnat de Ioana Ruxandra Fruntelată. În deschiderea acestui eveniment editorial, primul al anului 2020, atât pentru Editura Sud, cât și pentru majoritatea membrilor asociației culturale ACTIB, a reluat cuvântul dl. George Apostoiu: „Vreme de aproape 70 de ani am fost în preajma cărților și, obișnuit cu lectura, citind noua monografie a lui Vasile Grigore pot să vă spun sincer că m-a impresionat. Aveți în momentul de față, prin această monografie, o nouă dimensiune a vieții culturale și intelectuale a Bolintinului, pe care vă rog să o prețuiți cum se cuvine. Această dimensiune este una creativ-științifică. Nu știu câte cărți de valoare științifică au apărut până acum în arealul nostru, dar această carte este realmente una științifică și sper ca mediile academice și universitare să aibă gestul nobil de a sesiza valoarea acestei lucrări.” Lucrarea lui Vasile Grigore „Despre oameni și ziduri” evidențiază o muncă foarte complexă, întinsă pe o perioadă destul de mare de timp și, asemenea unui computer tomograf analizează atent și profesionist 47 de sate și comune din arealul bolintinean, cu tot ce este mai reprezentativ pentru acestea. Între copertele cărții se reliefează toate acele monografii care, în timp, deveniseră prietene ale prafului și uitării, monografii redescoperite de Vasile Grigore, Ștefan Crudu și Marian Grigore prin vechi biblioteci publice și private. Luate filă cu filă, redactate din nou și reașezate în această carte care totalizează 1.400 de pagini redescoperim viața, obiceiurile, tradițiile, îndeletnicirile vremii, tot ceea ce înseamnă identitatea unui spațiu. Doar citind această carte și este de ajuns pentru a ne putea da seama ce fel de oameni trăiau odinioară, acel modus vivendi care i-a transformat pe mulți, devenind peste generații repere pentru societate. Cartea „Despre oameni și ziduri” a lui Vasile Grigore poate ajuta la redescoperirea anumitor valori pierdute ale societății de ieri și ne poate inspira azi în abordarea unei atitudini noi față de oameni, față de noi înșine, analizându-ne viața în cetate sub toate aspectele ei care contează cu adevărat. Următorul pe lista celor care au dorit să rostească alocuțiuni despre carte și autor a fost prof. Nicolae Scurtu, istoric literar, bibliolog și jurnalist recunoscut și apreciat atât în spațiile literare, dar și universitare și academice: „Asistăm astăzi la un eveniment cu totul și cu totul ieșit din comun. Pe lângă monografiile apărute despre orașul Bolintin, datorate școlii vechi, această carte vine să umple un imens gol. Această carte restituie peste 47 de monografii de școli, schițe monografice realizate, în marea lor majoritate, de învățători, de preoți și de luminați ai acestor ținuturi. Aproape toate au fost inițial lucrări de gradul unu, de susținere a gradului I, în învățământul secundar. Munca întreprinsă de domnii Vasile Grigore, Ștefan Crudu, Marian Grigore și de ceilalți colaboratori și binevoitori care au colaborat reprezintă o etapă cu totul și cu totul deosebită. Niciun județ din România sau vreo regiune a țării nu posedă astfel de cărți și, la urma urmei, astfel de instrumente de lucru. De fapt, autorii au reprodus 47 de monografii pe care le-au restituit cu acribie, cu seriozitate în chip științific, le-au adus la zi și reprezintă reactualizarea operei acelor învățători care, în lumea satelor de odinioară aveau un singur gând, acela de a lumina, acela de a instrui, de a trimite lumină în satele noastre. Gestul acestor trei domni amintiți mai devreme este extraordinar. Opera acelor anonimi, până acum, a fost în sfârșit, publicată într-o carte monumentală. Aceasta, pe lângă faptul că posedă o postfață semnată de autorul însuși, Vasile Grigore în care explică, în amănunt, toate problemele privind administrația, cultura și tot ce este istoria, geografia și tot ceea ce ține de arealul acesta bolintinean, cartea beneficiază și de o prefață semnată de o universitară distinsă și foarte deșteaptă care are și rubrică în revista Sud, Ioana Ruxandra Fruntelată, care sintetizează munca acestor domni și, mai ales, relevă noutatea unor astfel de demersuri publicistice. Lucrarea conține numeroase imagini, o iconografie în alb- negru, dar extrem de utila. Iconografia, alături de monografii, alături de postfață, care este un studiu fundamental comprehensiv, complex și la obiect, conține numeroase fotografii care vorbesc despre un trecut greu de recuperat și de aceea sesiunea de astăzi se numește „Bolintin, între modernitate și tradiție.” Autorii gândesc de multă vreme această carte care se bazează pe o bibliografie completă și foarte serioasă, așadar aceasta ar trebui să existe în toate bibliotecile universitare din România și în toate bibliotecile județene și academice pentru că reprezintă, de fapt, un imbold pentru alte comunități. Aici, în sudul țării, oamenii și-au redescoperit, în fine, rădăcinile, rădăcini care au fost multă vreme atacate, lovite, autorii continuând acest tip de cercetare istorică rămasă la stadiul din 1940 și aduc contribuțiile cele mai însemnate pentru această zonă a țării. Cartea este un semn de maturitate, de bărbăție și inteligență absolută.”

Mobirise

Nu se putea vorbi despre cartea în sine, ca obiect de studiu sau lectură, fără a se sublinia efortul documentării, condiție sine qua non a unei lucrări de o asemenea anvergură. Despre acest aspect a punctat scurt dl. Ștefan Crudu, colaborator la realizarea cărții și secretarul de redacției al revistei Sud: „Documentarea a fost una care m-a copleșit, dar și fascinat deopotrivă. Pentru ca rezultatul să fie cel pe care îl vedeți a trebuit să descoperim urmele acestor oameni prezenți între file, urmele acestor învățători, cum a spus și domnul prof. Scurtu, luminătorii aceștia în vremuri grele, mai ales acelea din timpul războiului. În căutarea de documente și informații am fost neplăcut surprins să aflu că nici măcar fiii acestor învățători sau preoți nu știau de munca părinților lor, de cărțile sau monografiile scrise de ei. Trist, dar adevărat! Nu ne mai miră, mai ales în aceste vremuri!” În această atmosferă destinsă, generată de reîntâlnirea cu cartea și cu prietenii ei, chiar dacă am întâmpinat mici probleme în a ne transmite mesajele din cauza măștilor de protecție obligatorii, lansarea s-a încheiat în ecoul pozitiv, îndemn la continuitate al lui „deci, iată că se poate”. Finalul i-a aparținut autorului Vasile Grigore, care a ținut să mulțumească tuturora pentru prezență, într-un moment dificil, în care cu toții a trebuit să ne adaptăm în fața unor legi care dictează moduri noi de conviețuire, de atitudine individuală în raport cu societatea. Autorul amplei lucrări „Despre oameni și ziduri – cronicari ai arealului bolintinean”, Vasile Grigore a declarat în finalul manifestării culturale următoarele: „Am venit în fața dumneavoastră astăzi cu o altă carte grea, la propriu, sper că și la figurat, care urmează după cea de anul trecut, "Metamorfozele unei comunități", care a atras atenția lumii științifice și care a fost chiar premiat de Academia Română. Mi-a intrat în obicei să nu mai vorbesc despre o carte a mea din momentul în care am oferit-o publicului cititor. Prefer să ii ascult pe alții pronunțându-se asupra ei. Ceea ce pot sublinia, și țin la asta, este că lucrarea „Despre oameni și ziduri, cronicari ai arealului Bolintinean” este produsul unor cercetări temeinice, al unor interpretări și analize științifice tratate obiectiv și cu profesionalism. Prin urmare, ceea ce ne străduim să facem este o veșnică pomenire - ca să nu li se șteargă amintirea - să nu ne piară simbolurile identitare care ne definesc ca oameni ai locului, ca o comunitate cu rădăcini. Consider că prin acest volum am câștigat încă o bătălie și nu îmi rămâne decât să mulțumesc aliaților noștri, acelora care ne-au acordat sprijinul necesar victoriei: membrilor Asociației pentru Cultură și Tradiție Istorică Bolintineanu (ACTIB), lui Ștefan Crudu, Milicăi Dan, lui, Ciprian Necșuțu, Nicolae Ciubuc și Oana Dobrin, dnei Raluca Tudor pentru editarea lucrării, iar pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment, Laurei Nicolau, Emiliei Bordieru, dnei Fănuța Dobrin, Arnăutu Răduță. Mulțumesc Consiliului Local și domnului primar Daniel Trăistaru pentru sprijinul permanent acordat acestui proiect, comunității bolintinene, dar și familiei mele, soției Andreea și fiului Dinu, din al căror timp am răpit pentru a putea scrie această carte.”

Mobirise

Prin intermediul unui autocar pus la dispoziție de dl Arnăutu Răduță, o parte din noi ne-am deplasat la Conacul Drugănescu, din satul Stoenești, pentru a vizita o deosebită ctitorie brâncovenească, salvată în 2012 de la înstrăinare și indiferență de către Episcopia Giurgiului şi a protoieriei Bolintin, prin grija Preasfinţitului Ambrozie, episcopul Giurgiului. Doar în asemenea condiții am putut descoperi cu toții istoria acestei construcții monumentale, ridicată între anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu, mare vornic de Târgovişte. Aici, într-o atmosferă boierească și în note de chitară, redate frumos de cantautoarea Felicia Popescu, am gustat bucate tradiționale, dar și binecunoscutul pâsat boieresc de Bolintin însoțit de amintiri despre conac, despre foști proprietari, unii conștienți de valoarea istorică, alții de valoarea financiară. Eu, și știu sigur că nu am fost singurul, din acest centru pastoral și cultural am plecat cu gândul reîntoarcerii, pătruns de liniștea locului, de zidurile care vorbesc despre continuitate, despre viața trăită frumos, despre valoarea care înnobilează spații, gânduri și suflete.

Mobirise

Jurnal de șantier

Profitând de vremea favorabilã, în data de 21 ianuarie 2020 au debutat lucrãrile la monumentul istoric „Șoala Veche”, amplasat în centru localității Bolintin Vale din județul Giurgiu.

Mobirise

După cum am mai scris în paginile revistei noastre, clădirea și incinta în care se află fac obiectul unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă: „Restaurare, consolidare și valorificare școala Veche în vederea amenajării Centrului Multicultural Bolintin Vale”, integrat în Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural / Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural / Apel de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării în ce privește axa prioritară 3 a SUERD ,,Promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni”.

Valoarea totală a proiectului este de 9.911.487,28 lei, iar beneficiar este orașul Bolintin Vale. Până la momentul în care așternem aceste rânduri s-au executat mai multe lucrări, dintre care amintim curățarea vegetației, organizarea de șantier, montarea scheletului metalic pentru susținerea zidurilor etc. 

Domnul primar Daniel Trăistaru ne-a declarat că lucrările se desfășoară conform graficului și că urmărește cu mare atenție calitatea lor. Restaurarea monumentului istoric Școala Veche este așteptată cu un deosebit interes de întreaga comunitate bolintineană și promite a fi un exemplu de urmat, pe plan național, în acest domeniu sensibil. 

Mobirise

Evenimente  culturale:

Clubul de istorie

Iată-ne intraţi în cel de-al şaptelea an de existenţă a Clubului! În total XXXVII de ediţii s-au desfăşurat până acum, cu o tendinţă permanent crescătoare din punct de vedere al calităţii şi participării. O „instituţie” pusă în slujba culturii române, a cunoaşterii şi respectării valorilor ei, pentru promovarea adevăratelor personalităţi şi a moştenirii lor, fie că este vorba despre patrimoniul material sau de cel imaterial.

Mobirise

Sâmbătă, 17 martie 2018, de la ora 15.00, membrii Clubului s-au reunit într-o nouă şedinţă, cu o tematică bogată, determinată de data la care ne aflăm. Căci, pe lângă tema Centenarului Marii Uniri, ce va fi permanentă în acest an aniversar, luna martie este cea în care Bolintinul îşi mai adaugă un an de existenţă „documentară”, ca şi cea în care, pe 16 martie 1821 Tudor Vladimirescu emitea celebra „Proclamaţie de la Bolintin”.

Deschiderea a fost marcată de savuroasele plăcinte preparate de Mioara Mănescu şi Niculina Grigore, despre care participanţii s-au exprimat la superlativ. Clubul de istorie propriu-zis a debutat cu prezentarea celor mai noi ştiri culturale din zonă şi arecentelor achiziţii documentare, arheologice, numismatice etc.
Astfel, am aflat că o nouă carte, aparţinând unui vechi membru al Clubului, se pregăteşte să vadă lumina tiparului (Niculae Stoica, Monografia comunei Ciorogârla) şi că peste aproximativ o săptămână se va desfăşura faza finală a concursului de creaţie literară „Şi eu vreau să fiu scriitor”, în care Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Istorică Bolintineanu şi revista Sud se numără printre organizatori. 

Din categoria noutăţilor documentare au fost prezentate fotografiile din Colecţiile Salih Feta şi Nicu Piriuţă, de curând intrate în patrimoniul Asociaţiei; de asemenea,o frumoasă piesă arheologică, un ciocan-topor din piatră din Epoca Bronzului, donaţia prof. C-tin Bărbuţă, provenit din zona Mârşa. 

Mobirise

După aceste prezentări, dl Vasile Grigore a vorbit despre amplasarea „plăcuţelor cu nume de eroi” din Primul Război Mondial pe străzile din Bolintin Vale ce au purtat aceste denumiri până în 1948. Acesta reprezintă un proiect de succes al Asociaţiei Bolintineanu, care va continua de-a lungul anului Centenar, pe măsura descoperirii altor asemenea străzi. Deja, cu ajutorul unui alt membru al Clubului, Erasmina Porojan, putem anunţa că str. Palanca a fost numită anterior Maior Florian Dumitrescu şi că vor începe demersurile pentru amplasarea noilor însemne. Acelaşi vorbitor a abordat tema celor 585 de ani de atestare documentară a Bolintinului, invitând asistenţa să viziteze Muzeul Naţional de Artă a României din Bucureştipentru a admira acolo superbele uşi ale „paraclisului Buneivestiri”, provenite de la ctitoria bolintineană. Pr. Vasile Valeriu Dumitrescu a deschis următoarea temă, a Centenarului, cu un foarte emoţionant material legat de împrejurările în care s-a realizat Unirea/Unirile. Cuvântul său a fost completat de intervenţiile d-lui Florică Dan, care a evocat amintirile bunicului legate de eroica bătălie de la Mărăşeşti, ca şi de cele ale d-nei Milica Dan cu un subiect asemănător.Despre piese cu o importanţă istorică deosebită, provenite din colecţia proprie, a vorbit, în continuare, dl Niculae Stoica, care a prezentat un bidon pentru apă aflat în dotarea armatei austro-ungare în Primul Război Mondial şi o monedă rusească de argint din 1829, care a circulat în Ţara Românească în vremea adoptării Regulamentului Organic. A continuat dl Ştefan Crudu, care a evocat epopeea statuii lui Ovidiu din Constanţa, „capturată” de trupele bulgare în Primul Război Mondial şi salvată datorită unei împrejurări norocoase. De asemenea, s-a referit la „indiferenţa” – ca să fim blânzi! –, cu care sunt tratate imobilele vechi, cu valoare de patrimoniu sau nu, ca şi despre obiectele din ele, considerate cel mai adesea netrebuitoare şi aruncate la gunoi sau puse pe foc. În această ordine de idei, a lansat propunerea ca următoarea temă a Clubului de istorie să fie despre clădirile vechi şi „amintirile” lor, propunere îmbrăţişată călduros de întreaga asistenţă.Următorul la cuvânt, participant pentru prima dată la şedinţele Clubului, a fost Teodor Danciu, care a dezbătut subiectul pădurilor ce se întindeau cândva peste întreaga Muntenie, vorbind despre toponime precum Deliorman sau Pădurea cea Mare, într-o intervenţie care a menţinut treaz interesul ascultătorilor. Finalul manifestării a aparţinut dlui Corneliu Cristescu care a prezentat pe larg „Bătălia de pe Neajlov şi Argeş”, în urma căreia Capitala a fost ocupată de trupele inamice în Primul RăzboiMondial. O atenţie specială a fost acordată evenimentelelor din imediata vecinătate a Bolintinului, de la Crevedia, Căscioare sau Malu Spart. Desigur, nu au lipsit intervenţiile celorlalţi membri, care au contribuit la conturarea unei ediţiiextrem de reuşite a Clubului de istorie. Au participat: Marian Grigore, Valerian Creţu-Taulescu, Constantin Vasile, Gabriela Dumitru, Simona Dumitru, Sanda Man, Ciprian Necşuţu, Constanţa Cristescu, Constantina Chiva, Nicolae Ciubuc, Mioara Mănescu, Corneliu Cristescu, Ştefan Crudu, Erasmina Porojan, Niculae Stoica, pr. Valeriu Dumitrescu, Milica Dan, Teodor Danciu, Florică Dan, Vasile Grigore. Următoarea ediţie, cu tema deja enunţată, va avea loc sâmbătă, 19 mai 2018, de la ora 17.00. Vă aşteptăm! 


Festivalul Toamna Culturală Bolintineană:
Se desfăşoară începând cu anul 2013 în luna octombrie (sunt manifestări diverse, întinse pe mai multe zile; participă public divers, plus invitaţi speciali – scriitori, istorici, oameni politici, diplomaţi, artişti, din ţară şi străinătate; vin în total circa 400-500 de persoane; se doreşte recapitularea evenimentelor şi realizărilor culturale de peste an; reamintirea personalităţilor locale; promovarea creaţiei şi creatorului; dialogul între etnii etc.

Stuia D. Bolintineanu

Clubul de Istorie:

Clubul de Istorie s-a înfiinţat în luna martie 2012 din iniţiativa lui Marian Grigore, Ştefan Crudu şi Vasile Grigore. Prima ediţie a avut loc la Bolintin Vale, în ziua de 15 martie 2012 şi a avut ca temă aniversarea împlinirii a 479 de ani de atestare documentară a Bolintinului şi a mănăstirii Bunavestire. S-a hotărât atunci ca şedinţele Clubului să devină permanente şi să aibă loc din două în două luni, în sâmbăta cea mai apropiată datei de 15.
Şedinţele Clubului abordează teme de istorie locală, patrimoniu, tradiţii, ca şi punctarea ultimelor achiziţii ştiinţifice şi materiale din domeniu. Îşi doreşte promovarea şi cunoaşterea istoriei şi tradiţiilor locale, strângerea relaţiilor între iubitorii de cultură, păstrarea interesului pentru aceste locuri şi valorile lor. În lipsa unui cenaclu literar autentic, o parte a timpului este dedicată literaturii contemporane şi scriitorilor din zonă. Locul predilect de desfăsurare al Clubului este Bolintinul din Vale, însă, o şedinţă pe an se ţine într-o altă localitate (Floreşti, Stoeneşti etc.). Clubul de Istorie se întruneşte de şase ori pe an, cu un public divers, între 30 şi 50 de persoane la fiecare şedinţă. Participarea este liberă şi deschisă tuturor iubitorilor de istorie şi românitate.
Printre membrii Clubului, în afara fondatorilor, se mai numără: Constantin Bărbuţă, Corneliu State, Milica Dan, Constanţa Crudu, Florică Dan, Constantina Chiva, Mioara Mănescu, Nicolae Ciubuc, Florin Iordache, Alexandra Firiţă, Ciprian Necşuţu, Iulian Băeţel, Marius Niţescu, Niculae Stoica etc.


Ziua internaţională a cărţii:
Are loc la Bolintin Vale, în luna aprilie şi desfăşoară evenimetele:
- Scriitori la Bolintin (lansări de carte şi prelegeri ale unor scriitori consacraţi; se adresează publicului general; participă circa 40-50 de persoane; se doreşte promovarea scriitorului şi cărţii; provocarea de întâlniri productive între creator şi beneficiarul creaţiei);
- Salonul de carte şi presă bolintineană (se adresează publicului general; vizitează circa 200-250 de persoane; se doreşte promovarea creaţiilor locale şi stimularea interesului pentru valorile zonei).


Bolintinul istoric povestit celor tineri:
Se desfăşoară în săptămâna „Şcoala altfel” (se organizează în instituţiile de învăţământ; participă elevi şi cadre didactice; se doreşte transmiterea unor noţiuni privitoare la trecutul localităţii; stârnirea respectului faţă de trecut, patrimoniu, oameni de valoare.


Să citim – să scriem:
Se desfăşoară în săptămâna „Şcoala altfel” (se organizează în instituţiile de învăţământ cu invitarea unor scriitori consacraţi; participă elevi şi cadre didactice; se doreşte stimularea interesului pentru lectură, aprecierea cărţii şi a scriitorului)

Concursul de creaţie literară „D. Bolintineanu”:

Concursul naţional de creaţie literară Dumitrie Bolintineanu a urmărit atragerea tinerilor spre literatură, spre cunoaşterea marilor noştri clasici, stimularea şi promovarea celor care îndrăgesc scrisul şi vor să se dedice acestuia. Numărul mare al celor care de-a lungul anilor au trimis lucrări la concurs se explică şi prin faptul că la fiecare ediţie a acestuia, juriul a fost format din personalităţi ale vieţii noastre literare, din poeţi, prozatori, şi critici literari cu contribuţii majore la dezvoltarea literaturii româneşti. De asemenea, interesul pentru concurs a fost şi este motivat şi de faptul că, deşi dedicat lui D. Bolintineanu, acesta nu a rămas ancorat în trecut, în stilul autorului Legendele istorice, manifestând o deschidere permanentă către literatura contemporană. Faptul că secţiunile concursului – poezie, proză, eseu – au purtat numele unor scriitori prea repede dispăruţi dintre noi (Petre Ghelmez, Mircea Nedelciu, Mircea Scarlat) a fost un îndemn adresat fiecărui concurent de a trimite la concurs lucrări care se potrivesc stilului său, manierei sale de a scrie.
Scriitori cunoscuţi vor deţine preşedinţia Juriului sau vor fi membrii acestora: Petre Ghelmez, Mircea Sântimbreanu, Liviu Ioan Stoiciu, Teodor Vârgolici, C. Stănescu, Aurelian Titu Dumitrescu, Ion Acsan, Horia Gârbea şi alţii. Manifestările, care începând din 1996 se ţin numai la Bolintin şi numai în apropierea zilei de Sf. Dumitru, au beneficiat de participarea a numeroşi scriitori, critici literari, publicişti, precum Fănuş Neagu, Radu Cârneci, Nicolae Dragoş, Mihai Ungheanu, Florin Costinescu, Florentin Popescu, Marin Codreanu, Victoria Milescu, Aureliu Goci, Neagu Udroiu, George Apostoiu, Eugen Rotaru, compozitorul Romeo Vanica, Dragoş Morărescu ş.a. 

Contacts

Email: revistasud@yahoo.com       Phone: +40 720 350 555

Bolintin Vale, România